Din departari, aud chemari,
Ca un ecou dezamagit…
E timpul marilor visari,
E vremea noastra de iubit…
Ca un ecou in dezacord,
Ascult chemarea spre ‘napoi…
Si simt iubirea unui cord,
Ce ne cuprinde pe-amandoi…
Dar eu privsc spre inainte,
Intelegand acel ecou…
Si far’ a face juraminte,
Iubirea-mi ti-o ofer cadou…
Si de va fi sa plang apoi,
Voi plange far’ a fi erou…
Demult nu vom mai fi-va doi
Caci amandoi suntem, ecou…
Vom fi purtati spre infint
Si intelesi de indragostiti…
Timpul, ne fi-va implinit,
Iar noi, pe veci inmarmuriti…
Oovi's Weblog 
Iar noi, pe veci inmarmuriti…
asa-i ca… ideia, gandul vesniciei, a ramanerii permanente, ca piatra de marmura in rezistenta si tacerea ei… cuprinde sufletul ori de cate ori iubesti?
Invisible Yahoo va invita sa va alaturati concursului la care castigati 50$ pe articol.
multumesc pentru invitatie…
succes tuturor participantilor…
Pătrunzător ecou…
diana… bine ai revenit…
da… uneori patrunde chiar prea mult… asa de mult ca… nu ma mai lasa ca sa adorm…
dar si fara el… ar fi trist….
Nu am plecat nicăieri, deci nu aveam cum să revin.
Chiar dacă nu comentez mereu, citesc articolele tale mereu.
incantat sa stiu… sa te stiu citind…
in ce ma priveste… mi-as dori sa am mai mult timp pentru citit… si pentru comentat… si pentru scris… si pentru… dar… vara care a trecut a fost superaglomerata… iar acum incerc sa ajung din urma ce m-a depasit…
Octombrie … toamna … anotimpul nostalgiei si al visarilor …
Foarte frumos poemul, un adevarat elogiu adus iubirii …
Lorena… ma bucura sa iti simt iarasi prezenta… nu ai scirs de mult…. bine ai revenit… abia astept sa te citesc…
da… draga de toamna… cu toate frumusetile ei… vizuale si de suflet… ea este vina poemului….
nu se poate… ai pus blogul pe privat… pai.. . eu cum mai am acces??? hai expixa-mi tu… imi explici?
sensibil….cu ecou prelung….in inimile albastre…
toamna… anotimp superb ce te indeamna la visare
Gaby…
bine ai venit pe aici… te mai astept…
da… imi place toamna… este anotimpul meu preferat… si mereu ma poarta pe carari de vis…
Pas a „amândoi”. Ecoul dragostei…atunci când sunetul chemării se loveşte de pereţii trupului sufletului unde nu încape nimic altceva de iubire!
imi place cum ai zis… „peretii trupului sufletului…”
e minunat sa nu mai incapa nimic altceva decat iubire… este chiar dumnezeiesc…
Pingback: Pasiune | Wish of Love. Summer Love
cu asta… si cu postul tau… mi-ai facut ziua frumoasa…
mercic…
un omagiu adus iubirii……curateniei sufletului,mintii….imi place
vio… si mie imi place… deci avem aceleasi gusturi… asta e de bine…
Superb 🙂
suflet pierdut…
fii bine venita aici… si.. regaseste-te…
ma bucur sa stiu ca iti place…
ovi