Chiar daca… n-as fi stralucit in nici un domeniu si nu as fi facut nimic de folos in toata viata mea, doar pentru faptul ca am fost si sunt iubit de tine… tot a meritat si se merita, sa traiesc…
Categorii
-
Articole recente
Blog Stats
- 382.608 hits
Arhive
Iubirea este motivul pentru care ne nastem, putem spune ca ne nastem din iubire… deci suntem iubire.
lumi…
bine ai venit pe aici…
imi doresc sa te simti bine in vizita… si sa mai revii…
da…
consider ca, iubirea este sensul adevarat al vietii…
cand omul nu mai iubeste… chair daca inca mai respira, el de fapt nu mai traieste…
Sa invatam ca iubirea din suflet iti prelungeste timpul petrecut aici pe pamant, desi nu inteleg de ce omenirea inca mai lupta cu arme unii impotriva celorlalti, se spune ca am evoluat , am evoluat sigur in directia care trebuie…. sau am evoluat in rau, uneori cred ca totusi iubirea nu e data tutturor, probabil ca ea este un dar… asa o fi?
Bun venit pe aici… mereu sa te simți bine… așa îți doresc… bă chiar si mai mult…
Sunt convins ca, iubirea a fost daruita fiecăruia in parte… doar ca unii au apreciat-o, iar alții, nu…
Razboielor, le găsesc doar explicație umană…
Iubirea are natura divina… De aceea in iubire, nu este război…
Probabil ca iubirea este totusi un dar pe care il primesc anumite persoane alese, facute sa inteleaga ca sunt aici doar pentru a fi buni, a evolua, a avea sufletul curat…..
Sunt convins ca oricare in parte, avem același destin si aceeași menire…
Diferența nu o face, acolo sus, cineva care oferă daruri… El oferă aceleași daruri… Doar ca noi le percepem diferit, ne bucurăm diferit de ele, si le folosim diferit…
Diferența noi o facem, prin modul in care ne raportam la tot ce ne incojuoara…
Fiecare dintre noi este unic, la fel dar diferiti, asta pare a fi frumusetea vietii, la fel si totusi altfel, femeia completarea barbatului…
Cred ca nu deranjez, nu-mi place sa stau nedorita ….
Completare reciproca… îmi place așa…
Deși… fiecare in parte… si femeia si bărbatul… sunt unități complete chiar si separat… ( nu insa, tot atât de frumos… )
Mereu ești binevenita aici… Chiar îmi place prezenta ta…
Asa cum fiecare picatura de apa slefuieste piatra devenind in timp o sculptura… un giuvaier sau altceva de valoare, asa ar trebui ca fiecare clipa din viata noastra sa ne slefuiasca caracterul….. sa devenim diamante cu mii de karate….. sau „omul” are caracterul mai tare decat piatra… :). Multumesc de bucuria cu care ma primesti…. ma face sa ma simt minunat ca te-am intalnit….
apa… slefuieste piatra… cumva la intamplare… dupa cum mama natura le-a asezat in relatie…
noi insa… ne putem slefui caracterul, in mod inteligent… si asta imi place foarte mult..
sigur… mereu imi place sa te citesc… si ma bucura prezenta ta aici… deci… placerea de partea mea sa te revad cat mai curand…
Astfel, ne putem desavarsi prin noi insine si prin inteligenta care ne-a fost data, avand libertatea de a alege ce dorim sa devenim.
Daca am fi fost lasati sa crestem pana la 25 de ani apoi sa ramanem asa pana la sfarsit, fara a imbatrani, noi am fi fost capabili sa ne cunoastem varsta sau am fi creat o amestecatura de la 25 la 100 de ani fara discernamant, desi in ziua de astazi se da o mare lupta cu aspectul, fiecare vrea sa arate altfel decat este, doar la infatisare…. restul nu conteaza …
Ma primesti la tine si asta imi da incredere ca sunt pe aproape de tine cu slefuirea caracterului meu.
da…
pana la urma… interiorul conteaza infinit mai mult decat infatisarea exterioaral…
Varsta este creata pentru a nu uita cine santem , daca pe scara de la pamant catre cer ne-am situa toti la 25 de ani sigur aceasta scara s-ar rupe si am ramane definitiv aici, ceea ce cred eu ar fi groaznic.
Pe mama ta o crezi frumoasa indiferent de trecerea varstei peste chipul ei, pe iubita ta o crezi frumoasa indiferent de trecerea ce i se asterne pe chip, fiindca-i cunosti caracterul pe care il apreciezi si este mereu frumoasa …
nu degeaba se spune ca… frumusetea este in ochiul celui care priveste…
Am scris la modul general aici, am scris asa cum gandesc eu, mi-a placut politetea cu care m-ai tratat, eram bucuroasa cand citeam randurile scrise de tine si adresate mie pentru care ai alocat din timpul tau. Esti deosebit si prin felul de a-i trata pe ceilalti si prin felul in care scrii…. Nu fac parte din apropiatii tai, dar ma bucur ca te-am cunoscut… chiar si doar atat…
… si mi-a plăcut cum ai scris… ce ai scris…
Când am scris prima data pe blog… absolut nimeni din ce prezenți astăzi, nu erau… Deci… Dacă îți face plăcere aici, rămai… Mi-e draga prezenta ta… Si peste timp… Alți vor spune despre tine, cum tu ai spus acum…
Cuvintele sunt frumoase… mai ales asezate intr-o selectie …. dar mi-ar placea sa citim gandurile, atunci nu am folosi farmecul cuvintelor scrise si am fi la nivelul pur … caci oare de cate ori nu lasam gandurile sa treaca, facandu-ne ca nu le observam… As trimite acum gandul meu catre tine, te-ar gasi ? …. sau te-ai face ca nu observi …..
sigur ma las gasit…deci… m-ar gasi…
nu ma prefac niciodata… mai ales ca… imi place sa observ… deci.. nu.. nu le las sa treaca… mai ales, daca-mi sunt adresate…
ce reprezinta 5 de la numele tau?
5 la numele meu reprezinta 5 decenii, 50 ani atat cat am eu. Etalon al timpului petrecut pana acum aici… si lumina o prescurtare de la luminita…
mercic… dulcic…
frumoasa combinatie… luminita…
mi-ar place sa te citesc cand vei spune… lumina12…
Draga Ovi, ai grija ce-ti doresti caci s-ar putea sa se intample. Si mie mi-ar placea sa te privesc si sa te ascult cum tii o conferinta atunci, si la finalul acesteia sa te imbratisez fiind mandra de tine.
coferinta??
sa o tin eu???
sunt un emotiv fara pereche… nu ai avea de ce sa fii mandra de mine… pentru simplu motiv ca… nu tin conferinte…
sorry…
dar… sa stii ca ma pricep la multe altele…
Stiam ca nu-ti place sa tii conferinte, dar am zis in stilul in care ai zis si tu cu lumina12, tu cati ani vei avea cand eu as fi lumina 12? Sunt sigura ca nu ti-ar fi placut sa spun ca ne plimbam de mana in parc in scaune cu rotile…. sunt absolut convinsa ca esti priceput si ca ai calitati de apreciat, am si remarcat asta, iar emotia reprezinta sensibilitatea sufletului tau. Si eu sunt emotiva, iar atunci cand simt ca nu-s dorita prefer sa ma retrag, nu sunt genul sa patrund „cu forta”.
pai… si eu tot 12… ca sa fiu cu tine…
doamne fereste sa ajung in scaun cu rotile… prefer sa traiesc, doar atata timp cat nu sunt povara nimanui… nici cel putin a mea insumi…
deci… ne potrivim la… emotii… asta e de bine… zic eu…
Da, la emotii ne potrivim, dar pot fi multe calitati comune, trebuie studiat … desi asa parca ne-am cunoaste destul de bine, cel putin asta e senzatia mea.
studiul… auduce in lumina… de obicei… atat aspecte pro, cat si contra…
balanta apoi… este inclinata nu de studiu… ci de dorinti…
Sunt de acord cu tine chiar daca eu am zis asa putin in gluma, nu-s o fire curioasa excesiv si accept informatiile ce imi sunt oferite. Totusi mi-as dori sa stiu trei dorinte ale tale asa sa vad in ce parte se inclina balanta … spre mine, spre mine…
prima…
sa traiesc vesnic…
a doua… sa pun zilnic, un zambet in privirea unei alte persoane…
a treia… la moarte mea… lumea sa fie un pic mai rea…
” «Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.» «Bine ai răspuns, i-a zis Isus, fă aşa şi vei avea viaţa veşnică.»”
Daca tu ai ochii plini de zambet sigur persoana ce te va privi va primi zambetul din ochii tai ca o continuare a fericirii pe care o transmite privirea ta.
Sigur cand vei pleca de aici lumea va fi mai rea pentru ca spre aceasta se indreapta, desi in fiecare clipa avem in suflet ca trebuie sa fim buni, parca ceva ne spune sa fim din ce in ce mai rai.
frumos citatul adus de tine…
consider ca este o reciprocitte intre cei pusi fata in fata… si… raspunde unul celuluilat intr-o relatie invizibila, dar sesizabila…
nu ma gandeam la faltul ca lumea devine pe zi ce trece mai rea… ci la… cum se simte absenta mea…
daca m-as gandi la absenta ta s-ar produce o revolta interioara in sufletul meu, hai sa lasam deoparte acest subiect.
fratietatea asta generala este frumoasa, dar aproapele tau … este altceva , sa-l iubesti ca pe tine insuti… ce poate fi mai frumos.
astazi te rog pune zambetul acela in privirea mea … si lasa-ma sa te privesc asa zambind…
imi doresc sa-l pun…
ma las privit zambind… si zambesc…
nu cred ca pot iubi aproapele… chiar ca pe mine insumi… sa-mi fie cu iertare… si cine este aproapele meu?? la intrebarea asta Isus a spus o pilda… un om… se calatoarea…. sunt convins ca stii pilda….
In acceptiunea mea, aproapele este persoana iubita, pentru ca iti lipseste cand nu exista, din multitudinea de persoane iti doresti ca una sa fie aproape de tine intru totul. Sa fiu subiectiva cumva? Nu stiu dar asa gandesc, nu stiu daca pot iubi populatia intregii planete ca pe mine insami. Numele tau este Ovi?
in intelegrea mea, pilda invata ca… aproapele este si un necunoscut…
ovi… vine de la ovidiu… ma alint si eu… asta e…
Da un necunoscut este aproapele tau atunci cand are nevoie de tine, dar nici in pilda nu spune sa il iei acasa si sa ai grija de acesta toata viata, ma rog… fiecare intelege cum ii este vrerea. Probabil ca in decursul vietii fiecare intalneste multe persoane ce sunt aproapele , dar pe unii ii vedem pe altii cred ca nu. Asa cum se spune ca nimic nu este intamplator pe pamant. Orice persoana pe care o intalnesti are un rost … pe unele este bine sa le tii aproape… greu de inteles pe care da pe care nu.
Este frumos sa fii alintat, asta cred ca este o ramasita a copilariei, si sa-mi spui mie ca in copilarie nu a fost frumos. Cand iti place sa fii alintat? … cand esti vesel sau cand esti trist. Si in fond cui nu-i place sa fie alintat… ca parca mie nu….
copilaria… a fost frumoasa…
adolescenta… anii de liceu… au fost de vis…
alintatul… mereu si fara masura… ( ce egoist suna… nu ma recunosc…)
aproapele… toti aproape zic eu… cu tratament diferit… specific… dupa intelegerea fiecaruia… acceptiune…
de luat acasa… nu… asa ceva nu inteleg din pilda… de fapt… nici nu ar fi posibil… zic eu… cel putin financiara… daca nu si sentimental…
alintatul mereu si fara masura suna uman nu egoist, este frumos sa fii alintat si sa alinti.
chiar daca singuratatea nu ma apasa tot imi doresc sa fiu alintata, ar fi frumos… , ma rog, cum va dori Cel de sus.
ma gandeam sa ma asez din nou la rand sa primesc un alt zambet de la tine ce zici … ar fi prea mult?
e weekend… si sunt foarte bine dispus… ofer zambete fara sa trebuiasca stat la rand…
si… cum crezi tu… ca voieste, Cel de sus??? si cum stii tu, care este voia lui???
sa ai weekend minunat… asa iti doresc… ba chiar si mai mult…
Multumesc de faptul ca esti bine dispus, si tu sa ai un weekend excelent.
Eu sunt mereu bine dispusa, nu numai in anumite zile.
Este un fel de a spune, consider ca nimic nu e intamplator si ca macar prin atractia dintre oameni si tot exista un anumit ceva. Si gandesc ca pentru a intalni o anumita persoana trebuie o carare care sa te duca catre aceasta persoana. Cararea poate fi un cuvant frumos, un alint, o imbratisare, un zambet…. o petala de floare… un suflet minunat… consider ca voia lui apare atunci cand pe aceasta carare pe care merg eu vine catre mine cel care ma va intampina cu un alint, o imbratisare, un zambet, o poezie… o privire in care sa ma regasesc, …. Ce face ca aceste persoane sa fie atrase una catre cealalta , sa se recunoasca…, sa se completeze una pe alta… sa fie sincere…
Bunul Dumnezeu sa te iubeasca clipa de clipa!
mai bine de tine… de parca ai fi in weekend continuu… bravo tie…
stiu acest fel de a spune… dar dincolo de el… mereu am perceput un mare adevar… si anume… ca dumenzeuisi arata voia… iar eu nu mereu o inteleg…
mercic dulcic… pentru urare… sa se implineasca si la mine… si la tine…
am plans cand am citit ce mi-ai scris, ma coplesise faptul ca tu te-ai gandit si la mine… si eu nu plang din orice…
iti multumesc frumos!
se zice… si am citat asta de multe ori… ca o femeie care nu stie sa planga… a pierdut jumatate din frumusetea ei…
chiar si daca as crede zicerea… si poate o si cred… nu-mi plac lacrimile… nici cele de tristete… nici cele de fericire…
le dau pe toate in schimbul la… zambetele… rasul voios… buna dispozitie…
sa ai weekend minunat… asa iti doresc…
Ovi draga, eu am rams surprinsa de reactia mea, a fost ceva neasteptat, emotie poate cine stie. Eu sunt mereu vesela, nu urasc, nu invidiez pe nimeni… nu gandesc si nu fac rau nimanui.
Sa fie minunata viata ta in fiecare zi, eu de aici iti transmit ganduri bune. Dragostea lui Dumnezeu sa te ocroteasca.
minunat este statutul tau… sa poti trai in veselie fara invidie…
de apreciat… de pastrat… de imparatasit… asa ceva…
mi-e draga prezenta ta, prin felul in care faci ca totul in jurul tau sa fie frumos
poate ca… nu fac nimic… doar ma adaptez la ce este in jurul meu… si capat de acolo frumusete…
eu cred ca mai degraba… asta e adevarul…
Exista o legenda conform careia, atunci cand a fost intrebat cum reuseste sa sculpteze niste ingeri atat de frumosi, Michelangelo a raspuns:”Vad ingerul in piatra si dau la o parte tot ce exista in jurul lui.”
Astazi este ziua copilului asa ca ii spun La multi ani! copilului din tine, cu pupici pe obrajori.
Ce dulce imaginatie avea artistul…
Mercic pentru urari… au prins minunat…
La mulți anii…
imi place foarte mult „eseu de indragostit” , ai un suflet tare frumos…
rezerva universala de iubire este infinita, …
iti doresc un weekend plin de iubire!
mercic… dulcic…
si tie zi frumoasa… plina de farmec si incantare…
PS: de ce nu ai comentat acolo… si ai ales sa scrii despre… eseu de indragostit… aici??/
este o zicala care spune „daca taceai filozof ramaneai” asta in cazul meu, era bine sa nu comentez astazi nimic, pentru ca ai „tipat” la mine si am avut o framantare in stomac pana acum. am vrut initial sa scriu de mai multe versuri de ale tale ca imi plac dar alte poezii nu le-am citit aici si am considerat ca nu avea legatura, ma rog… tot mai bine era sa tac.
imi cer scuze pentru clipele in care te-am suparat, dar iti multumesc pentru fiecare clipa pe care ti-ai petrecut-o citind ce am scris, gandindu-te ce sa raspunzi si scriindu-mi.
Dumnezeu sa iti rasplateasca inmiit bunatatea din sufletul tau!
ufffff…
imi pare rau daca asa ai perceput… pentru ca de obicei nu tip in nici un fel…
sorry daca am lasat sa se inteleaga ceva de felul acesta… si ai avut o stare mai putin placuta din pricina mea…
nu m-ai suparat absolut niciodata… dimpotriva… prezenta ta m-a bucurat si ma bucura… raspunsurile au fost facute cu mare placere… si astept sa continui sa le fac…
zi minunata iti doresc… si… te rog… nu fi suparata, pentru ca nu ai nici un motv…
nu sunt persoana care sa scriu de dragul scrisului iar ceea ce transmit sa fie doar protocolar, nu ma intereseaza comunicarea doar de dragul folosirii cuvintelor, de aceea ceea ce am scris este ceea ce simt si probabil ca am asteptat mai mult, dar cand m-ai tratat ca un invatator al carui elev raspunsese corect dar nu asezase corect in pagina, am ramas probabil dezamagita, ai scris doar un „merci” protocolar si multa critica. mi-a parut rau pentru mine acum sunt un pic mai cu picioarele pe pamant, sper. puteam sa nu spun nimic dar nu as fi fost sincera cu tine, as fi devenit protocolara si atat. am inteles ca rezolvarea tuturor problemelor de pe planeta se face cu ajutorul iubirii. ca in interiorul nostru este un ocean infinit de iubire, de aceea eu iti transmit iubirea mea neconditionata. mi-e draga persoana ta prin felul in care doresti sa transmiti bucurie celorlalti… si nu doar pentru asta…
pare rau de critica… chiar a fost??? iertare…
imi place imaginea infinitului ocean de iubire… in care sa ne bucuram, care sa aduca fericire…
multam frumos… pentru cuvintele tale… si nu doar pentru asta…
mi-a fost dor de tine! esti bine sper.
fericirea este in fiecare dintre noi si atunci cand intalneste alta fericire devine o fericire si mai mare important este sa dorim asta. si mie imi place imaginea oceanului infinit de iubire pentru ca astfel poti iubi fara teama ca s-ar „termina” cumva iubirea…. si astfel poti fi mereu indragostit … unii se iubesc viata toata si parca tot nu e de ajuns… tocmai pentru ca iubirea este infinita.
da… sunt foarte bine… putin somnoros… dar e ok… m-am obisnuit cu asta…
da… iubirea nu se termina… doar noi, uneori alegem sa nu ne bucuram de ea… fara sa realizam ce pierdem…
ma bucur ca esti bine , chiar si asa somnoros… dar nu morocanos sper…
poate ca nu pierdem, ci atunci cand vom iubi vom sti sa daruim mult mai multa iubire, sa lasam din orgolii… cerinte… modele… sa ne lasam cuprinsi de frumusetea iubirii.
nu prea sunt eu morocanos…nici chiar cand sunt somnoros…
da…
iubirea va dainui mereu… si mereu va face sufeltul mai frumos…
sa ne bucuram de ea…
sa trimitem gandurile de iubire pentru a se intalni si intalnirea acestora sa le transforme in dragoste intorcandu-se inapoi cu o incarcatura de emotie … sa lasam emotia sa ne cuprinda….
in iubire… opinia mea este… ca nu trebuie sa se intorca nimic…
emotia este a daruirii… si numai a daruirii
desi… ascultam o conferitna a unui medic… care sustinea ca… noi suntem egoisti din fire… si nimic nu facem petnru binele celuilat… ca totul are o motivatie egoista…
zicea el…c a sia utnci cand spunem… te iubesc… o spunem ca… asteptam sa ni se spuna… d eci asta ar fi motivatia reala… si nu iubirea…
oricum… nu sunt de acord cu medicul respectiv…
desi sunt atat de multi autori care ne arata ca ei cunosc adevarul absolut despre orice, citind si dand crezare tuturor acestora am impresia ca pe undeva o luam razna. unii ne „invata” cum sa facem bani, cum sa iubim, cum sa traim…. ori asta nu-i o lectie de invatat este doar o viata de trait iar cum o traim alegem cred eu singuri.
in ceea ce priveste daruirea sunt de acord cu tine, cand daruiesti o floare nu stai sa vezi daca celalalt iti da si el o floare, cand daruiesti un sarut nu analizezi sa vezi daca celalalt iti va inapoia tot atatea saruturi cate ai dat tu …. dar cand daruiesti o floare si celalalt o arunca la cosul de gunoi…. e normal sa te opresti… cand spui te iubesc nu astepti sa vezi daca celalalt iti spune la fel, pentru ca el iti poate raspunde in alt fel cu un zambet, o strangere de mana, un sarut….. un gand frumos. sunt de acord ca daruiesti si atat, dar darul tau vrei sa fie bine primit….
darul meu… sa fie primit.. asa e… dar arta vietii frumoase, consta in a accepta ca poate sa nu fie bine primit… si tu totusi sa il faci…
de acord, totusi nu suntem „programati” precum robotii, mai gresim si noi uneori ca doar suntem oameni, de cele mai multe ori reactionam altfel decat „ar trebui” si asta cred eu nu este rau, da masura naturii noastre umane. sunt momente cand cel mai mult primesti daruri, si alteori daruiesti mai mult … viata cu bune si rele… nu poate fi programata… ea decurge si atat. oricat de filozofi am fi, tot oameni suntem.
imbratisari de weekend, sa ai zile minunate!
eu iti daruiesc un sarut si uite nu astept nimic in schimb .))
si eu primesc fara sa reactionez iintr-un fel..
:P)
nu… nu suntem programati… tocmai de aia viata nu este mereu frumoasa…
oricum… suntem creati liberi sa ne exaercitam puterea de alegere… deci… viata ne este formata din alegeri… si functie de alegerile noastre, ne este formata viata… cu tot ce are ea… sau.. cu tot ce ne alegem noi sa avem…
Noi alegem e drept, din multele posibilitati noi facem anumite alegeri. Mi-am adus aminte de o intrebare ce mi-a fost pusa asa steptandu-se la un raspuns negativ, la o discutie intre femei, cineva ma intreba acum vre-o 3 luni ” ti-ai dori sa ai un copil acum? si raspunsul meu a fost „da”, dupa o mica nedumerire m-a intrebat „nu ai fi egoista? si corpul tau?” si raspunsul meu a fost „nu, pentru ca am multa dragoste de oferit acelui copil, bunica mea a trait 86 de ani, mama are 78, deci din punctul asta de vedere nu-s egoista. iar corpul meu este pregatit pentru asta nu trebuie imbunatatit nimic” persoana a ramas blocata si s-a incheiat discutia.
nu exista modele , sabloane etc cred si eu ca pana la urma noi alegem.
citez si eu din concluziile unui autor „iubirea este sinonima cu daruirea, cu dorinta permanenta de a le oferi ceva celorlati, fara a astepta nimic in schimb. ea echivaleaza cu dorninta ca cei din jurul tau sa aiba tot ce isi doresc, chiar daca nu le poti oferi totdeauna personal aceste lucruri.”
tu ce iti doresti? ce aspiratii ai?
ffrumos citatul… cui ii apratine???
interesanta dicutia despre urmas…
aspiratiile mele… sa fac cel putin un bine zilnic… sa aduca zambet in privirea cuiva… de pe strada… de la magazin… de oriunde…
sa traiesc frumos si cinstit cu mine insumi si cu ceilalti… in asa fel ca… la trecerea mea dincolo… lumea sa fie un pic mai rea…
autorul cartii este Lawrence Crane.
si ceea ce dorim sa transmitem celorlalti sunt alegerile noastre.
eu iti doresc sa reusesti, sa fii bun, drept sa traiesti exact cum ti-ai propus si sa simti ca devii cel dorit de tine, sa-ti dea Dumnezeu satisfactia de a te simti implinit si impacat cu tine insuti.
eu imi doresc asta chiar daca poate … personal nu pot contribui la implinirea aspiratiilor tale.
mercic.. dulcic…
dar… aceste dorinti… implinite in celalat… se vor implini si in tine… doar pentru ca ai dorit sa fie implinite in altul???
eu cred ca… noi in generals untem foarte subiectivi… si uneori percepem pe celalat… asa cum ni-l dorim… vedem la el doar ce asteptam si ne dorim sa vedem… desi… sunt si multe aespcte altfel… pe acelea parca nici nu le vedem…
tot timpul suntem subiectivi cu persoanele dragi, chiar mult prea subiectivi si ingaduitori. dar din punctul meu de vedere avem o legatura aici cu cei dragi de cand ne nastem suntem intr-o legatura cu ei si viata noastra se invarte in acest cerc al familiei. cei dragi au fost ingaduitori cu noi cand am gresit, ei ne-au indrumat pe calea buna de urmat, ne poarta si ne-au purtat in gandurile lor de cand ne-am nascut, prin ei existam…
tu iti doresti sa faci un bine zilnic, eu de exemplu imi doresc sa fiu din ce in ce mai buna, sa nu supar pe nimeni din cei pe care ii intalnesc, imi doresc ca si ei in familia lor sa fie fericiti sa se simta iubiti, stiu ca eu nu pot oferi tuturor ceea ce le lipseste, dar incerc sa fiu buna, sa simt unde pot ajuta macar cu o vorba buna, si ma retrag unde deranjez. Dumnezeu ne cunoaste pana la ultimul fir de par din cap pe fiecare si stiu ca si cei pe care ii intalnesc sunt cunoscuti de El si ma rog sa fie iubire pe pamant si pace.
nu trebuie sa fii suparat ca nu am spus ca si eu vreau sa fac un bine zilnic, sa aduc un zambet zilnic… nu stiu daca si unde acestea sunt bine primite, prefer sa fiu acolo unde este locul meu si asa sa descopar ca in fiecare zi am gasit un loc, o persoana, o fapta … sau altceva unde eu sa fac bine.
chiar daca nu as fi de acord cu tine, nu-mi doresc sa te schimb, imi doresc doar ca drumul ales de tine sa fie cel mai bun pentru ca tu sa fii fericit… si asa vazandu-te pe tine fericit as fi si eu la fel pentru tine. si accept sa te cunosc asa cum doresti tu sa fii cunoscut de catre mine, fara a-mi pune intrebari daca nu cumva esti altfel…
imi doresc imi primul rand sa fiu eu din ce in ce mai buna, poate nu reusesc totdeauna, dar incerc. eu imi doresc sa nu gresesc nici cu gandul, nici cu cuvantul, nici cu fapta ….
inteleg foarte bine ce zici…
suntem unicati… si gaindim unicat… ne exprimam diferit…
fondul insa… la noi doi… cred ca se aseamana…
sa-ti fie incercarile cu succes incununate… asa iti doresc…
noapte buna
multumesc frumos, pentru urari.
am insa o nedumerire… daca ne intalnim noi doi cine ofera zambetul, cine ofera imbratisarea …. .))
intlanirile nostre… sunt si vor ramane doar virtuale… unde nu conteaza cine si ce ofera… atata timp cat este o armonie in comunicare…
asa ca… pot sune ca… le ofer pe amndoua… cu aceiasi placere cu care le si primesc…
eu cred ca daca ai fi vanzatorul de la colt, poate ti-as multumi si cel mult ti-as oferi un zambet, daca ai fi un pieton pe strada posibil nici sa nu observ prezenta ta in tumultul oraselor, si nici tu trecerea mea, daca ne-am intalni spre exemplu in metrou poate ca ne-am privi o secunda si atat… ceea ce vreau sa spun este ca de la vorba la fapta e o cale lunga… stiu ca in teorie suntem asi, dar nu cred ca in real ne comportam asemeni gandurilor noastre. pentru ca acele imbratisari, pupici, etc, virtuale aproape ca sunt toate false, daca atunci cand le scrii gandesti ca persoana este in fata ta nu ai putea transmite nimic. si eu ofer mai mult decat zambete pupici si imbratisari virtuale dar daca ar fi sa gandesc ca acea persoana ar fi in fata mea cel mult as fi amabila, nici vorba de pupici, zambete, imbratisari….
ai „sarit” tu putin crezand ca ti-am dat intalnire dar iti revii repede… pentru a trece din virtual in real este cale mult prea lunga si anevoioasa, datorata neincrederii, tot timpul poate avem senzatia ca cineva vrea ceva de la noi. eu ti-am spus ca si de aici din virtual ma retrag cand sunt „in plus”.
ce ne deosebeste pe no,i amandoi… ca sa te faca pe tine, a fi in plus… iar pe mine, in minus???
suntem la fel… eu asa percep… asa vad… asa cred… feicare din noi are locul lui… si mi se pare minunat asa… epntru ca lcourile ni se potrivesc minunat si participa la formarea ansablului… deci… nimeni in plus… nimeni in minus…
deh… asa sunt eu… mai navalnic cu credintele-mi… pe care nu le vreau ambiguie…
dar… oricum… ma simt tentat sa ma angajez vanzator in colt…
Nu stiu daca suntem diferiti, nu stiu nici daca suntem la fel, nu am analizat asta.
daca unul dintre noi ar fi pamantul iar celalalt soarele, atunci soarele nu s-ar supara pe pamant si nici pamantul pe soare, pamantul ar multumi soarelui ca il lumineaza si il incalzeste… iar soarele ar multumi pamantului ca ii gazduieste razele trimise de el, desi sunt la asa mare distanta….
dar noi suntem oameni, uneori nu suntem multumiti cu intreg universul, iar alteori ne trebuie atat de putin pentru a fi fericiti.
Iti multumesc ca glumesti asa cu tentatia…. acum sincer nu stiu cum sa reactionez… probabil as fi tentata sa-ti cer o oferta sa stiu ce vinzi?
nu mai vand nimic…
demult, am renunatat la orice forma de negot… chiar daca mai pastrez tarabe…
din toate cele existente… sunt insa cateva domenii care ma captiveaza, desi nu le stapanesc… ar fi imposbil, asta…
printre ele enumar… iubirea… adevarul… libertatea… vesnicia…
foarte frumoasa imaginea pamant si soare… departarea dintre ele… si tot…
noapte buna.
de ceva vreme tot despre aceste domenii citesc , ti-am scris cateva randuri din una din carti, aceste carti ma ajuta sa fiu mai pozitiva, stiu ca nu exista in aceste carti adevaruri absolute in tot si in toate, dar de la fiecare autor iau cate ceva.
ai putea fi vanzatorul de la colt cu taraba de carti , m-ai lasa sa rasfoiesc si eu o carte nu?
intr-o zi insorita, cam prea insorita, oceanul se zbenguia in razele soarelui care il incalzeau si il alintau. cand ridica privirea observa muntele semet din fata lui putin cam abatut, si l-a intrebat ce ai patit munte semet? iar acesta i-a raspuns ca este putin obosit ca ii este un pic sete si ii este cald, oceanul s-a uitat la el asa induiosat si l-a incurajat ca va fi bine. toata ziua mai apoi oceanul a rugat soarele sa il incalzeasca si mai tare … a doua zi de dimineata cand oceanul s-a trezit s-a uitat spre muntele semet si a observat cum un nor bland il mangaia de la poale pana la crestet, cand soarele a rasarit si a patruns printre nori spre muntele semet acesta zambea si era tare fericit…. si oceanul era si el fericit ca ii aratase muntelui semet iubirea lui.
intr-o alta zi muntele semet observa ca oceanul era agitat , se innegrise si se agita foarte tare, si atunci l-a intrebat pe acesta ce ai patit ocean bland? uite sunt agitat, si tulburat am o durere aici aratand spre locul agitatiei… atunci muntele semet a trimis adierea copacilor spre ocean pentru a-i alina durerea a rugat soarele sa incalzeasca locul acela al oceanului si deodata oceanul s-a linistit dupa ce adierea trimisa de munte l-a mangaiat si uite asa si muntele semet a trimis iubirea lui catre ocean…..
frumoasa povestea… foarte frumoasa…
avem preocupari comune… asa se pare…
nu doar ca te-as lasa ca sa rasfoiesti cartea… chiar ti-as sugera pe care sa o rasfoiesti…
Iti multumesc pentru amabilitate domnule vanzator, cartea recomandata mi-a placut foarte mult, o sa revin curand.
Ma bucur ca ti-a placut povestea, mi-a trecut prin minte intr-o seara cand pe la miezul noptii nu aveam somn.
Sa ai grija de tine!
la miez de noapte… in mod obisnuit… nu-i timp de poveste… ci de somn lin… sau poate altceva, mai dulce decat somnul…
oricum… povestea este frumoasa… de unde… concluzioneaz… ca lipsa somnului la tine… este benefica pentru mine…
acum… la tine… e trecut de miez de noapte… sa ai somn lin… odihnitor…
Multumesc frumos! Acum stiu de ce am avut somnul linistit si odihnitor.
In mod normal cand esti indragostit si dragostea emana prin toti porii poti simti dulceata unui sarut de la persoana preaiubita si in miez de zi si in miez de noapte…..
esti foarte amabil si dragut…
intr-o zi voiam sa glumesc spunandu-ti ca nu ne-om intalni noi, dar la iarba verde te pot invita, uite iau cateva gustari un termos cu apa rece unul cu apa fierbinte doua paturele mici, sa cauti cateva floricele sa facem ceai fierbinte caci eu nu beau cafea si …. m-am lasat pagubasa cu gluma… acum ti-am zis doar asa.. tot in gluma.
Ai grija de tine!
ce fain… ceai, facut din florile abia culese… suna foarte frumos…
nici eu nu beau cafea… deci… ramanem amandoi la ceai…
iti doresc weeknd plin cu tot ce vrei tu… frumos…
Foarte simplu putem crea momente minunate in viata noastra, fara falsitati, fite sau ifose…. sa fim asa cum ne dicteaza sufletul nostru iubitori, frumosi, simpli, cuminti, recunoscatori…..
Fie ca viata tuturor sa fie minunata. Sa ai grija de tine si de toti cei dragi tie!
de acord cu tine… frumusetea sta in adevar… si in simplitati facute din inima…
si da… viata frumoasa tuturor… dar in special noua… nu???
Da, noua sa ne fie cel mai bine, asta evident. dar cand doresti o lume in care fiecare sa traiasca minunat automat si noi vom trai minunat si ne va fi foarte bine. Trebuie sa gandim la pace, iubire, tot ce e frumos… daca fiecare va trai frumos atunci lumea intreaga va fi frumoasa. eu asa iti doresc sa traiesti frumos, sa ai zambetul pe buze permanent, ….
iedalisto… parca ma vad pe mine… in oglinda…
asa sa fie…
m-am uitat intr-o zi in oglinda si am vazut chipul tau…..
nu stiu ce impresie ti-am lasat, uneori ai fost dragut alteori ai inteles intr-un anume fel ceea ce am scris, poate alteori am scris eu aiurea, interpretabil, in sfarsit cred ca totusi am ajuns la un punct comun.
uneori cand te intelegi in ceea ce gandesti, nu mai este nevoie de cuvinte…….
fie ca bunul dumnezeu sa-ti indrume pasii pe cai de fericire!
mercic… dulcic… lumina…
da… si eu scriu uneori ametit… sau mai bine zis… mai mereu… nu doar uneori…
interesant punctul comun… in oglinda… sa-l memoram…
da… doar dumenzeu poate conduce spre fericire… si doar el o poate oferi pe deplin… si mie… si doresc ca si tie… si fiecaruia in parte…
noapte buna
Se spune ca nimic din viata noastra nu se produce intamplator, desi eu nu cred in zodii, in superstitii… fiecare dintre noi este unic, cu o viata irepetabila…
daca superi pe cineva nu ai timp sa repari, daca deranjezi pe cineva nu ai timp sa-ti ceri scuze, eu incerc sa fiu cat mai sincera, corecta….. sa transmit ganduri bune…. sa ma bucur ca acest univers a fost creat special pentru noi oamenii…
Ma bucura ca am gasit un punct comun , o caracteristica comuna… si da ai dreptate, sa-l memoram, poate vom zambi candva aducandu-ne aminte.
Succes in tot ceea ce faci, Luminita.
poate ca nu este intampaltor nimic… dar… cu siguranta ca noi incurcam rosturile a ceea ce ni se intampla… le percepem altfel decat ar trebui… si de aici… durerea de cap… si probleme…
ferice de cine stie si poate sa perceapa corect tot ce i se intampla…
eu nu am reusit prea bine la capitolul asta…
scuze… optimismul meu astazi este in umbra…
abia astpe ziua de maine…
sa ai wekend minunat… asa iti doresc…
se spune ca sentimentele, gandurile, cuvintele, actiunile negative sunt ca obiectele incandescente, daca ai pune mana pe un obiect incandescent l-ai arunca imediat, la fel si cu gandurile, sentimentele, cuvintele, actiunile negative trebuie sa renunti la ele pe loc, orice te supara renunta la acesta, fii tu cel pe care il apreciezi cel mai mult.
gandeste numai la ceea ce iti doresti, orice lucru pozitiv atrage noi lucruri pozitive. fii pozitiv.
zile minunate iti doresc!
sigur… asa voi face… desi… in teorie este mult mai usor decat in practica… ma voi stradui sa traduc teoria in viata…
mercic.. dulcic…
weekned minunat iti doresc…
La trei luni dupa ce ne-am „cunoscut” in acest schimb de idei realizez ca ne-am intalnit pentru a ne demonstra noua insine ca nu suntem altfel, ca exista persoane asemenea noua umane, idealiste, ce-si doresc binele tuturor, un mod de a ne arata ca suntem pe un drum pe care nu suntem solitari ci impreuna cu alti semeni ca tine, ca mine si cu alte persoane asemenea noua.
Chiar daca uneori filozofam doar este important sa gandim si sa actionam spre binele tuturor. Traim in viata noastra un cumul de sentimente de cand ne nastem pana plecam de aici in care sentimentul dominant este iubirea.
frumos… „sentimentul dominant este iubirea”
asa sa fie… asa sa ramana…
hm…e norocoasa femeia careia i ai dedicat aceste ganduri…
norocoasa… nu cred in noroc…
fericita poate… fericirea e trecatoare… trebuie mentinuta…
iubita… cred ca asta se potriveste cel mai bine…
CE FILOZOF ESTI! 🙂
daca eu sunt filozof… insemna ca ar trebui sa imi revizuisc intelegerea pe care o am asupra termenului de… filozof…
eu doar spun ce simt… ce cred…
ce inseamna filozof? 😀
in intelegerea mea… filozof… este cel ce se ocupa primordiar cu intelegerea vietii a principilor care o guverneaza…
diferenta dintre mine si un filozof este… ca primordiar la mine nu este filozofia… ci dragostea… si cand afirm ceva despre viata… nu are valaore filozofica… ci… este doar opinia mea… care nu este impusa nimanui…
gresesc???
aha..inteleg…. fiecare are propria realitatea prin care intelege un termen. Astfel ca asupra unui termen pot fi cel putin doua opinii diferite..pentru mine filozof mai inseamna pe langa ceea ce a-ti expus cel ce transforma realitatea folosindu-se de metafore, de cuvinte frumoase, de fraza originale si misterioase.. oricum dragostea e motorul in orice! O zi frumoasa sa ai Ovi!!
mercic dulcic…
tu vrei sa ma faci neaparat filozof…
daca as avea o putere… as trasforma relaitatea nu doar in cuvinte… ci…in adevar… ca fiecare sa fim mai putin tristi… mai mult impliniti in dragoste…
Draga vanzator de la colt imi doresc sa citesc o carte in care sa descopar ca aceasta lume este acum mai buna, ca oamenii iubesc neincetat aceasta planeta, ca fiecare gest al fiecaruia dintre noi este cel bun… ca nu exista ghetouri…. ca nu …. ca totul e frumos
ce frumoasa este dorinta ta…
si eu vrea sa percep astfel si sa traiesc intr-o astfel de lume… mai ales acum, nemultumit de toata nebunia politica din ro…
realitatea ne demonstreaza ca aproape nicaieri in lume, politica nu e perfecta, la noi mai mult ca peste tot, politica a devenit doar o barfa , fara a fi o politica pentru tara, daca si Stefan ar fi fost la fel nu pleca in fruntea ostilor sa ramana aceasta tara…. dar eu nu pot uri tara pentru conducatorii ei, ma limitez la a iubi tara, planeta… a constata in fiecare zi ca e frumoasa fiecare clipa aici unde am fost trimisi de Cel de sus pentru o vreme masurata de noi sub denumirea de ani, luni, zile…iti doresc sa zambesti fericit clipa de clipa.
sigur datoram eroilor trecutului.. prezentul nostru…
pot spune cu mana pe inima ca si eu iubesc romania…. desi nu mai traiesc acolo… dar o vizitez si acolo imi sunt parintii… frate… sora… si chiar mai mutl decat atat…
sunt un visator… un idealist… imi doresc bine in orice tinut de lume…
nu stiu cat lupt pentru acest bine oriunde… dar… sunt coninvs ca cel putin nu actionez impotriva lui…
si da… nimic nu este perfect intr-o lume bipolara… cu binele si raul, imppreuna…
daca suntem idealisti si privim cu iubire tot ce ne inconjoara transmitem aceasta stare si sper ca aceasta stare sa devina starea universala a tuturor, dar uneori uitam chiar noi de acest ideal si ranim poate fara sa vrem si prin cuvinte…. de multe ori actionam dupa primul impuls fara a sintetiza ceea ce doreste celalalt sa ne transmita, oamenii in dorinta de interpretare, si cuvintelor le-a dat mai multe sensuri… eu vreau sa cunosc si sa inteleg doar binele, sa trec poate de multe ori peste orice rau ce-mi iese in cale…. eu incerc… as vrea sa reusesc.
dorinta minunata… si iti doresc din tot sufletul sa fie cu succes…
sunt un idelaist in felul meu… asa este sigur… si imi place ca sunt asa… si chiar sper ca… vre-odata… sa fie mai multaintelegere… mai multa iubire… mai mult frumos… in toata lumea…
sa ai o saptamana asa cum ti-o doresti tu…
:)) Uliuu, muica! Mare minune ca scapasi cu viata! 🙂
asa o fi… ca prea spui cu patos…
Chiar dacă…
Până la urmă ”iubirea-i axul cerurilor toate”.
tot asa consider si eu…
iubirea este si rmane menirea noastra…