După un accident arabul Saddam necesită transfuzie urgentă şi singurul cu aceeaşi grupă de sânge este Iţic.
Iţic, speriat, se duce la rabin şi îl întreabă ce să facă.
– Fiule, dă-i sânge, e şi el om ca şi noi, faci o faptă bună, salvezi o viaţă…
Îşi revine Saddam şi îl umple pe Iţic de bogăţii, maşini, femei.
Se repeta întâmplarea, iar se duce Iţic la rabin, acelaşi răspuns, dă iar sânge şi când se vindecă
Saddam îi trimite cadou un buchet de flori şi o sticlă cu vin.
Se miră Iţic, dar asta este!!
Se repetă a treia oara toată întâmplarea, Saddam îi trimite o scrisoare de mulţumire.
Iţic, foarte confuz, se duce la rabin:
– Păi bine, mai rabin, prima oară averi, apoi o sticlă cu vin…. mă rog, da’ acu’ pur şi simplu o felicitare?? doar i-am salvat viaţa, a treia oară, nu??
– Vezi, mai Iţic, a început să aibă sângele nostru!
Reporterul intervievează un poliţist:
– Bine, bine, dar cum v-aţi dat seama că el este individul căutat când era îmbrăcat în femeie?
– Pentru că nu s-a oprit în faţa niciunei vitrine!
– Auzi, tu ai vreun scriitor preferat?
– Da, este iubitul meu.
– Ce scrie?
– Cecuri!
Soţia trimite un SMS soţului:
„Toate ferestrele sunt îngheţate, nu se mai deschide niciuna”.
Soţul:
„Toarnă multă apă caldă şi bate uşor cu un ciocan pe rame”.
Soţia revine:
„Acum calculatorul a murit de tot”.
Un bărbat a salvat fiecare bănuţ câştigat în timpul vieţii.
Era un adevărat zgârcit când venea vorba de a cheltui ceva.
Iubea banii mai mult decât orice.
Înainte să moară i-a spus nevestei sale:
„Ascultă, când mor vreau să iei toţi banii şi să-i pui în coşciug cu mine.
Vreau să-mi iau banii în viaţa de dincolo”.
După care a pus-o să jure cu mâna pe inimă că se va ţine de cuvânt.
Într-o zi omul a murit.
A fost pus în coşciug, soţia lui stătea lângă el îmbrăcată doar în negru, alături de prietena ei cea mai bună.
Când s-a terminat ceremonia, chiar înainte să închidă coşciugul, femeia ţipă:
„Staţi puţin!”
S-a apropiat de coşciug şi a pus în el o cutie de pantofi.
Cioclu a închis sicriul şi a început să-l coboare în groapă.
„Sper că nu eşti atât de nebună încât să-i fi pus banii în coşciug”, spuse prietena ei.
„Ba da”, răspunse nevasta, i-am promis. Sunt un om credincios şi nu pot să mint.
I-am promis că îi voi pune banii în coşciug alături de el.
„Vrei să spui că ai pus fiecare banuţ din banii lui în coşciug?”
„Evident.
I-am strâns pe toţi, mutat în contul meu, şi i-am scris un cec”.
Oovi's Weblog 