A nins la mine, mult,
Cu vant… si gerul crunt
Izbind obrazul;
Si-n ochi tumult
Cu fulgi de nea
Cumplit, infrunt,
Ingruind grumazul
In vrema asta rea.
Inchid un ochi,
Sa fac economie
De turturi pe la ploape;
Si-o cruce-mi fac
Cu limba-n cerul gurii,
Ca sa nu-mi fie de deochi,
Cand mi-esti pe-aproape
Si ma privesti cu lacomie,
Cand te imbratisez cu foc si tac
De-abia calcam, acuma prin zapada
Si pasii ne sunt mici si grei;
Eu primul, apoi tu pe ei
Pasesti, desi se pare ca nu vrei…
Dar ne e dat sa fim nedespartiti,
Ca tusea si cu junghiul impreuna,
Eu solitar si tu pasind cu mine;
Tu, credincioasa umbra mea,
Ne contopim ca doi iubiti
Sub clar de semiluna,
In timp ce iarna, tot mai bine
Cuprinsu-ne-a, cu vremea-i rea.
Ce poezie minunata…tu si umbra ta infruntand gerul…ah, umbra asta, ce invidiata este ea…sa nu va fie de deochi😄
sa nu ne fie…
nici cu gelozie…
mercic dulcic…