Ramai…
Ramai cand vii,
Ramai, chiar si cand pleci,
Si-n veci
Ramanerea-ti, sa stii
Ca mi-este draga…
Si fara ea, trairea-mi nu-i
Intreaga…
Venirea mea…
La fel ca si plecarea,
Ramanere se face,
Se reface…
Ea, este pregustarea
Eternului din noi,
Cand tot ce ar mai vrea,
E… sa fim amandoi…
Oovi's Weblog 
” pregustarea eternului din noi” – minunat! Ce sa mai adaugi? Poate doar ca ….mi-as dori sa spun si eu la fel, in ce ma priveste desigur, dar….mereu acest DAR. De ce exista in dictionar?!
eternitatea este una din preocuparile mele… mereu am intrebari fara raspunsuri in acest domeniu…
asta nu ma face insa, ca sa nu imi doresc partasiea eterna cu tot ce poate vesnicia sa ofere…
dar in dex… nu l-am cautat… dar cand ma gandesc la dar… ma gandesc mai mult la un cadou…
dar… il folosesc si ca dar… in sensul tau… doar cand nu ma gandesc la el…
Ramanerea…cred ca este intr-adevar o taina a iubirii…si prima data la tine am citit, auzit si simtit…sa fie in vesnicii, asa imi doresc…si ma bucur enorm de versuri, din nou…si mai astept, si mai vreau…
si eu mai vreau…
ce zici… mergi tu la servici in locul meu… si eu stau acasa si scriu???
mie mi-ar conveni… zic si eu…
ramanerea… nu poate fi despartita de iubire… evident… cu sensul potrivit oricarei ramanei…
cat despre vesnicie… este una din temele mele preferate…
Merg, e dragut seful tau? Pui tu o vorba buna sa ma primeasca? Sincer citind poezia, nu m-am gandit neaparat la iubirea erotica, pasionala…deci ramanerea o vad in orice tip de relatie de iubire, recunosc, iubirea asa cum o simt si vad eu intre doi, o gasesc magica…dar inca sunt prea mica si mai am de invatat multe sa pot sa cuprind cu adevarat idee de ramanere in iubire…
e simpatic seful meu… are si ochi albastri…
da… ramanerea este greu de inteles… paote chiar este mai suor de realizat decat de inteles…
am citit….recitit…recitit……..minunate versuri
mercic dulcic…
apreciez mereu parera ta…