Imi amintesc, era tot toamna
Cu frunze moarte si noroi…
Si totul de atunci ne-ndeamna,
Nu doi, sa fim, ci amndoi…
Acum, din nou, aceiasi tomana
Cu frunze moarte si noroi…
Ea, pe rabojul ei, insemna
Ca am ramas aceiasi, noi…
Si peste vremi, o alta tomana
Cu frunze moarte si noroi…
Tu, vei ramane tot o doamna…
Eu, voi fi dincolo din doi…
Oovi's Weblog 
Toamna este minunata, la fel si versurile, o incantare, o mangaiere melancolica, cu iz de vesnicii…
toamna este si va ramane anotimpul meu iubit…
mercic dulcic pentru apreciere…
Mă bucur că poezia mea a inspirat o altă poezie minunată!
mercici dulcic… pentru tot…
Toamna este frumasa…ne indeamna la visare si la bucuria de a trai clipa!
sigur…
ador toamana… cu tot ce este ea… (pentru maine se anunta nisoare… dar asta e alta poveste)
tu sa ai weekend minunat… asa iti doresc…