cautari

Am ridicat privirea catre cer,

Cu dorul sa Te vad, sa Te gasesc;

Si cerul ma-nvatat ca-s efemer

Si catre sus daca privesc,

In stelele ce stralucesc

Vad maretie si mister .

 

Apoi am incercat sa deslusesc

Intortocheate taine de atom,

Sperand ca poate, prins in ele,

Te inteleg un pic mai mult;

Dar in zadar tot buchisesc,

Pentru ca nu-s, decat un om

Cu dorurile… toate cele…

Cuprinse parca-ntr-un tumul.

 

Am cautat apoi in mine;

Poate ca-n mine Te gasesc,

Si intelegerea de Tine,

Sa-mi fie drum catre ceresc

Si tot ce-mi pare nefiresc,

Firesc sa-mi fie pentru bine.

 

Intr-un tarziu am inteles,

Ce pare ca o taina este.

Ca eu, sau cerul, sau atomul,

Sa te cuprindem nu putem;

Atunci, incet m-am recules

Si am prins un susur, ca o veste…

Ca eu, voi fi mereu doar omul,

Gasit de Tine, cand Te chem.

 

Anunțuri

Despre ovi

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...
Acest articol a fost publicat în VERSURI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la cautari

  1. deea zice:

    Atat de sensibile si intime sunt gandurile tale in versuri incat nu pot spune nimic…doar mi-am imaginat pe rand cerul, atomul…pe tine chemandu-L iar el venind, fiind de fapt intotdeauna….

    Ador poeziile tale, iar asta este stiut deja…

  2. vio zice:

    sensibilitate si puritate….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s