Fara hotar,
Din dragoste, in dar
La fiecare-ai oferit;
Si dorul de iubit,
L-ai transformat,
Sau l-ai turnat ,
In chiar menirea de a fi,
In modul de-a ne defini.
Si la orice, in temelie,
Ca sa se stie,
Ca Tu esti Creator,
Ai pus un dor
De regasire,
La incepturi de iubire.
Iar, azi traiesc
Cu doru-n pas
Si pana nu il implinesc,
Eu, nu ma las.
Dorul….arde…mistuie…
Hotarea, nu o are toata lumea, din pacate…
Frumoase versuri…la cat mai multe!
mercic duicic…
asa este… cu hotararea… cu dorul… cu tot…
Minunata declaratie de credinta si iubire…si este atat de bine si de frumos si de protector cand dorinta unui barbat este de implinire…e ca si cum implinirea deja este…
Eu dragostea mi-o consider implinita, dorul regasirii insa, ma arde benefic si coplesitor…
De fiecare data ma emotioneaza si ma bucura mult versurile tale…
mercic dulcic…
eu consider ca… cel mai cel din totul de aici… este afirmatia ca… El, Creatorul a pus la temelia a tot ce exista… iubire…
daca am intelege pe deplin, acesta… altfel ne-ar fi vietuirea…
Foarte profund!
mercic dulcic…
ma bucur sa te revad pe aici…
tot de bine si mai bine sa ne auzim…
iubirea aduce culoarea in viatele noastre…este minunat ca esti hotarat….
mercici dulcic…
hotararea vine din iubire…