Bate vantul…

Cand vantul, bate clandestin pe la ferestre…

Odaia-mi inclazita cu calorifer,

Mi-ofera locul ideal ,in care sper,

Ca primavara, va veni si este

Mult mai frumoasa decat vantul la ferestre.

 

Dar el, ramne vesnic insistent si clandestin,

Neobrazat batanad in geamul meu,

Cu vuiet mare, tumult si cu tupeu,

De parca asta-i singurul destin;

Ca el sa fie vesnic insistent si clandestin.

 

Eu il ignor definitiv gandind mereu la tine,

La visul ce ne leaga-n infinit,

Cu dorul nostru aprig de iubit

Si cred ca se-ntelege de la sine,

Ca nu doar vantu-mi poarta gandul meu la tine.

Anunțuri

Despre ovi

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...
Acest articol a fost publicat în VERSURI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Bate vantul…

  1. deea zice:

    Vantul, gandul, dorul, iubit…ne-ai incitat la vis si nerabdarea implinirii…atata iubire de trait…

    Jucause, splendide versuri…

  2. Foarte frumos, Ovi! Te felicit!

  3. vio zice:

    obraznic vantul…..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s