S-a scurs deja toata zapada in adancuri de glie. A plouat si ploua inca, in nestire, de parca Potopul lui Noe, nu a fost de ajuns si altul ii urmaza la rand… ascult ropotul picurilor de ploaie pe sticla ferestrelor si gandul imi este plin de primavara…
In gradina vecinului, picaturile de zapada… snowdrops… ghioceii mult asteptati… ma incanta cu albul lor minunat… cu fragezimea lor si mai ales cu puterea lor de a infrunta totul, si gerul trecut, si zapada groasa inchetata deasupra, acum si ploaia… doar ca sa imi bucure privirea si sufletul…
De acum… stiu ca este primavara…
Ce ghiocei frumosi ai gasit, Ovi, si eu ii fotografiez cu entuziasm ori de cate ori am ocazia. 😀 Sunt indragostita de aceste micute floricele curajoase. 🙂
Cam tarziu a venit primavara la voi, noi asteptam vara, ne delectam (aproape) zilnic cu soare, cer senin si temperturi de peste 20 de grade. Tot orasul a inflorit, miresme imbatatoare se simt in vazduh…
Astept si alte semne de primavara americana. 🙂
ei… sunt vestitorii mei de primavara… din gradina vecinului…
mereu ii astept cu mare nerabdare si bucurie…
mereu imi doresc sa ii resadesc in gradina mea… sau sa gasesc undeva sa cumpar…
da… voi aveti primavara deja… si va va fi vara lunga
la noi… abia incepe… si vara sper sa fie mai scurta
abia astept sa fie vreme de padure…. munte… dar pana atunci… inca ploua si e vreme gri…
🙂 Dai si la mine un ghiocel din primavara ta?
de ce nu… doi?
Am zis sa fiu si eu modesta, da’ daca vrei tu… vreau un cos, te rog! 🙂
un cos? doar unul? de ce nu doua?
astazi sunt galanton…
🙂
asa e…
ah, ghiocei burburei…le sade bine acolo, f bine chiar…
asa ziceam si eu… de aia i-am si lasat acolo… la locul lor… pentru ca acolo… sunt si raman minunati…