“Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezue sa fie desavarsit si cu totul destoinic de orice lucrare buna.” (2 Timotei 3, 16.17)
Mereu am considerat ca, desavarsirea este caracteristica eternului si ca a vorbi despre ceva uman si desavarsit in acelasi timp, este nepotrivit. Nici acum nu sunt prea convins ca, a spune despre un un om, ca este desavarsti, insemna o incumetare si tot o data o ineptie. Daca ar fi desavarsit nu ar muri. Nu?
Poate, de ex. un cocosat, sa fie desavarsit??? Numai daca are o cocoasa desavarsita… asa e? hmm…
Nedumerirea mi s-a stins, cand am citit in DEX despre desavarsire si am aflat ca nu insemna numai perfectiune ci si deplin, sau complet. Deci un om poate fi pe deplin pregatit pentru o lucrare buna.
In fine…. Pivotul in jurul caruia se contureaza ideea citatului de mai sus nu este desavarsirea, ci Scriptura. Ea este insuflata de Dumnezeu si este de folos. Ar trebui sa citesc mai des in ea… Voi intelege mai bine cum a fost la inceput si cum va fi, daca va fi…sfarsitul.
Oovi's Weblog 
Nu am prea multe cunostinte in acest domeniu insa intotdeauna an considerat ca un pic de credinta nu strica … nu stiu ce este acolo sus, si mai ales nu stiu daca este ceva … nu gasesc explicatii stiintifice si atunci nu ma pot pronunta nici pro nici contra … cu toate acestea … e bine sa credem in ceva …
daca am sti… nu ar mai fi nevoie de credinta… ar fi certitudine…
nici eu nu stiu multe… dar… imi place sa citesc… si… citesc…
zice cineva mai demult… chiar si daca intr-o piatra crezi… si tot este mai bine decar sa nu crezi deloc..
da, e bine sa crezi … in ceva … in cineva … te simti mai putin singur …
in opinia mea… niciodata nu suntem singuri…
este adevarat ca, percepem singuratatea atunci cand nu suntem in compania celor pe care noi ii dorim…
dar din perspectiva eternului… creatorul este mereu cu noi…
Desavarsirea sa o vedem in trup… nu cred ca este o abordare corecta, cocosatul duce cu el pacatele celor dinaintea lui se pare, deci el poate fi pana la urma desavarsit in sufletul lui. Eu cred ca iubirea este simpla, iubirea fata de Dumnezeu este simpla, curata, … noi o complicam.
da… poate ca ai dreptate… nu trebuie sa cautam ceva, acolo unde nu exista…
nu cred ca un om, poate sa poarte pacatele aluia… oricine ar fi el…
sunt de acord cu faptul ca, un copil poate sa mosteneasca urmarile modului de viata pacatos al parintilor…
da… avem darul sa complicam…
iubirea este iubire… si cu cat este mai simpla cu atat este mai frumoasa… minunata chiar…
Se spune ca Biblia a fost scrisă de oameni, sub influența Duhului Sfat, dar as avea câteva întrebări:
1. De unde știm ca Biblia este reala, scrisa sub inspiratie divina si nu este doar o carte in care sunt scrise niște povesti fantastice?
2. Se spune ca Biblia se contrazice. Cum putem demonstra ca nu e așa? Cum ar trebui citita ea pentru a o înțelege?
de ce cred eu… ca bibilia este inspirata???
1) profetiile din ea s-au implinit exact… as mentiona doar doua… nastrea lui isus si caderea imperiului turc
2) a fost scrisa pe o intindere de aprox 2000 de ani… de oameni care nu au interactionat in nici un fel si totusi tot ce se scrie se potriveste de la un autor la altul
se contrazice bibilia??? nu cred… acolo unde pare o contradictie, as cauta o intelegere defectoasa pe care noi o avem… si as studia mai mult… mai vast si mai profund…
Un argument contra Bibliei a fost acela ca se contrazice, de exemplu mantuirea prin credință sau prin fapte? Mi se pare frumos si ce scrie mai sus de versetul citat de tine“. . .din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Iisus. , v15.
Eu am învățat ca e important sa tii cont de câteva aspecte cand citești din Biblie: sa fii sigur ca citești Biblia, sa studiezi cadrul istoric si sa citești contextul din care a fost scos versetul respectiv…
Cred ca dacă ai face asta, nu ti se va mai părea ca se contrazice Biblia…
niciodata nu am considerat ca mantuirea ar fi castigata prin fapte… daca ar fi posibil asa ceva… nu mai era nevoie de isus… de rastignire… etc…
de fapt… mantuirea nu este castigata in nici un fel… ea este daruita celor ce cred… urmarea acestui adevar… sunt faptele bune…
iubirea fata de Dumnezeu trebuie sa fie…iubire…asa cum si EL ne iubeste…neconditionat……asa trebuie sa fie si fata de semeni…..
eu iubesc…nici mult …nici putin…..iubesc…iubirea nu se cantareste…..
da… iubirea nu se masoara… doar se daruieste… asa stiam si eu…
nimic nu trebuie in viata… si eu ma grabesc sa folosesc cuvantul trebuie… dar… trebuie are o conotatie de obligativitate…
iubirea nu trebuie… ea exista… si asta este de ajuns…
sa nu mai folosim „trebuie’…sa” oferim „…poate este potrivit……..iubirea se daruieste si se primeste….
eu ma voi stradui…
da… iubirea se darueiste… abia apoi, poate, se primeste…