nu prea invoc amintirile…doar cand sunt suparata ma intorc la copilarie…la inocenta….
si…ma straduiesc sa nu creez amintiri….trecutul in sine este mort…asa ca mereu incerc sa-mi amintesc ca trebuie sa traiesc in prezent…clipa…si pe aceasta sa o fac minunata…
trecutul… este baza… suportul… prezentului… nu pot sa fiu ce sunt fara el… si de aia imi este si drag… ca o istorie proprie… care are valaore doar pentru mine…
imi plac amintirile… (evident nu chiar toate)
Scuze, dar trebuie să spun asta...
Materialele postate pe acest blog imi apartin in totalitate (exceptie comentariile vizitatorilor mei... carora le multumesc) si se află sub protecţia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor (chiar şi sub formă de fragmente) fără acordul meu scris nu ar fi o idee prea bună...
Va multumesc anticipat pentru intelegere...
http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/us/
totul ne persecuta gandurile , incepand cu amintirile…
oare… uneori nu sunt si persecutzii placute???
sigur… unele sunt binefacatoare
ma bucura trecerea ta pe aici… mercic pentru comentariu
nu prea invoc amintirile…doar cand sunt suparata ma intorc la copilarie…la inocenta….
si…ma straduiesc sa nu creez amintiri….trecutul in sine este mort…asa ca mereu incerc sa-mi amintesc ca trebuie sa traiesc in prezent…clipa…si pe aceasta sa o fac minunata…
trecutul… este baza… suportul… prezentului… nu pot sa fiu ce sunt fara el… si de aia imi este si drag… ca o istorie proprie… care are valaore doar pentru mine…
imi plac amintirile… (evident nu chiar toate)